Nunta este probabil evenimentul cel mai presarat cu traditii si
obiceiuri de nunta. Si desi le-ai stii pe majoritatea dintre ele, este
bine sa le cunosti semnificatia. In plus, este posibil ca despre unele
dintre ele sa citesti acum pentru prima oara. In general, traditiile si
obiceiurile se tin doar intr-o anumita regiune, insa acestea sunt
universale. Ti le prezint mai jos, foarte pe scurt, si te las sa le
alegi pe cele pe care le vrei la nunta ta.
1. Petitul Tanarul, impreuna cu tatal sau cu cativa prieteni, merge s-o ceara pe
aleasa lui direct de la parintii. Pentru acest eveniment, familia
miresei se pregateste cu un ospatat. Desi hotararea de a face nunta este
de obicei luata dinainte, petitul este o formalitate prielnica pentru
ca cele doua familii sa petreaca mai mult timp impreuna.
2. Marsul Nuptial Celebrul mars nuptial dateaza din 1858, din timpul nuntii regale a
printesei Victoria (Marea Britanie) cu printul Frederick William
(Prusia). Printesa era innebunita dupa Mendelssohn si Wagner, asa ca i-a
ales si pentru nunta ei. La scurt timp, toate miresele din Marea
Britanie adoptasera acest mars pentru nunta, instaurand astfel o
traditie a nuntilor din vest.
3. Fedelesul Este petrecerea care se face in seara de dinaintea nuntii la casa
miresei (de regula) si la care participa tinerii prieteni ai celor doi
miri. Astfel, invitatii lucreaza ornamentele care vor fi puse in bradul
de nunta, din diverse materiale, iar apoi stau de vorba si petrec cu
bautura si dans.
4. Bradul Este cu siguranta cea mai cunoscuta traditie de nunta. Dis-de-dimineata,
ginerele, impreuna cu prieteni apropiati impodobesc doi brazi cu
diferite obiecte, fructe si chifle. Mai intai, brazii sunt purtati cu
chef si voie buna de tinerii necasatoriti la casa nasului si la cea a
miresei. Bradul este simbolul vigorii si al tineretii, iar impodobirea
lui simbolizeaza viata "imbelsugata" a noii familii.
5. Barbieritul mirelui Acest obicei se desfasoara in paralel cu gatitul miresei. Cavalerul il
barbiereste, in mod simbolic, pe ginere. Traditia consta intr-un joc:
mirele, asezat pe un scaun, cu bani sub picior, nu trebuie sa-l lase pe
lautar sa-i ia banii. Barbieritul mirelui reprezinta un simbol al
pregatirii baiatului pentru nunta. Iar obiceiul are o semnificatie
ritualica initiatica, ultima dintr-un lung sir de initieri la care era
supus baiatul in cursul deveniri sale ca barbat.
6. Imbracatul miresei Nasa, mama miresei si domnisoarele de onoare o ajuta pe mireasa sa se
gateasca. La sfarsit, nasa ii leage voalul si coronita. Se desfasoara in
acelasi timp cu barbieritul mirelui si simbolizeaza pregatirea fetei
pentru nunta. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa lume
din partea miresei. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau
cele mai bune haine, se faceau impletituri complicate ale parului),
fetele cantau cantece cu tema despartirii… "Ia-ti mireasa ziua buna" si
altele.
7. Vesmintele de nunta In Roma antica, albul era considerat culoarea bucuriei, mai tarziu, in
Evul Mediu a simbolizat puritate. Termenul vechi francez "trousseau" se
traduce prin balot de imbracaminte. In vremurile stravechi, prietenii si
membrii familiilor celor doi, se imbracau la fel ca mirii pentru a
deruta spiritele malefice si de a deturna farmecele. Obiceiul a evoluat
in timp si astazi, mai ales la americani, domnisoarele de onoare si
cavalerii poarta haine de aceeasi culoare si care de multe ori sunt
croite la fel.
8. Voalul miresei In societatea romana si in Evul Mediu, ridicarea valului era dreptul
exclusiv al mirelui si reprezenta un semn al autoritatii barbatului
asupra femeii. Insa alte surse sustin ca obiceiul dateaza din timpul in
care erau la moda nuntile "aranjate", iar fata miresei era acoperita
pana cand mirele o insotea la ceremonie, moment in care era prea tarziu
sa se razgandeasca, daca nu i-ar fi placut chipul ei.
9. Jartiera Exista mai multe origini ale acestei traditii de scoatere a jartierei de
catre mire. In timpurile stravechi, unii invitati aveau obiceiul sa
fure ciorapii miresei cand aceasta era impreuna cu sotul ei in camera
nuptiala, pentru a vedea cine se casatoreste urmatorul. Alte izvoare
indica o dorinta a barbatilor de a fura ciorapul miresei pentru a avea
succes in dragoste. Si pentra ca mireasa sa nu se aleaga cu hainele
sfasiate in timpul petrecerii, s-a adoptat sistemul ca ea sa arunce de
buna voie ciorapul. Insa unii tineri, mai nerabdatori, voiau sa-l ia cu
forta, asa ca era nevoie de interventia mirelui. Astfel s-a ajuns ca in
zilele noastre, mirele sa scoata ciorapul miresei, inlocuit mai tarziu
cu jartiera.
10. Buchetul miresei In vremuri stravechi aproape orice putea fi considerat ca fiind
prevestitor de rele. De aceea miresele foloseau plante, cunoscute pentru
protectia pe care o puteau asigura impotriva relelor. Ele erau prinse
pe imbracamintea miresei, din cap pana la picioare, facand-o sa arate
mai mult ca o salata asortata umblatoare. Mai tarziu, plantele au
inceput sa fie inlocuite cu flori, doar din simt estetic, si sa se mute
de pe vestminte pe buchetul de mireasa.
11. Ceva vechi, Ceva nou, Ceva imprumutat, Ceva albastru Traditia de nunta care isi are radacinile in Anglia secolului al XIX-lea
cere ca mireasa sa poarte in ziua casatoriei, pentru a avea o casnicie
reusita, patru elemente, la alegere, care pot fi o piesa de
imbracaminte, bijuterie etc., dar care sa aiba urmatoarele
caracteristici precise:
Ceva vechi, Ceva nou, Ceva imprumutat, Ceva albastru. Semnificatia acestor elemente este urmatoarea:
-
ceva vechi - legatura familiala a miresei cu viata ei de dinainte de casatorie (de obicei este o bijuterie de familie)
-
ceva nou - reusita si succesul in viitor (in general rochia de mireasa)
-
ceva imprumutat - norocul si fericirea viitorilor
miri (un accesoriu deja purtat de o alta mireasa in ziua nuntii care
acum are o viata fericita)
-
ceva albastru - fidelitatea si puritatea intr-un cuplu (un element discret, un accesoriu)
12. Hora miresei Hora miresei (Nuneasca) se danseaza acasa la mireasa, prilej cu care
soacra mica imparte diferite cadouri nasilor, socrilor si, uneori,
rudelor apropiate.
13. Ruperea turtei Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente,
impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta este rupta deasupra
capului miresei si este data spre consum invitatilor. Se spune ca aduce
noroc celor care mananca din ea. Obiceiul se pastreaza din vremea Romei
antice.
14. Cavalerii si domnisoarele de onoare Cavalerii si domnisoarele de onoare se regasesc in ritualul nuntii
datorita unei legi romane care cerea ca la o nunta sa existe cel putin
zece martori. De asemenea, in antichitate se credea ca spiritele rele
pot participa la o nunta cu scopul de a crea haos si neintelegeri. In
acest sens, invitatii se imbracau in ton cu mirii, pentru ca spiritele
rele sa nu stie cine se casatoreste. Asa se explica de ce domnisoarele
si cavalerii de onoare poarta haine asemanatoare cu cele ale mirelui si
miresei.
15. Udatul Mireasa, flacaul cu bradul si alaiul miresei merg la cea de-a treia
fintina spre rasarit, numarata de la casa miresei, insotiti de lautari.
Pe drum, mireasa si flacaul poarta un ulcior (sau o vadra de lemn in
alte zone), legat cu stergar tesut in casa, pina la fintina. Aici,
flacaul scoate apa de trei ori si, de fiecare data, impreuna cu mireasa,
stropeste multimea cu un manunchi de busuioc, inmuiat in apa din
ulcior, in semn de urare de maritis la fete, insuratoare la flacai si
spor la neveste. Flacaul poate fi altul decit purtatorul bradului si va
pastra ca dar ulciorul nou si stergarul cu care a facut udatul. Intorsi
de la apa, nuntasii incing o hora in care mireasa trece pe la fiecare si
ii prinde in piept floarea de nunta. Aceleasi flori sau cocarde le vor
primi nuntasii mirelui, nasii, alti invitati la biserica.
16. Schimbul de verighete Aceasta frumoasa traditie provine din Egiptul antic. Ei credeau ca
exista la degetul al treilea al mainii stangi o vena care ducea direct
la inima, de aceea inelele erau din material textil (canepa) si
simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat
obiceiul, dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta
legaturii dintre soti. Prin Evul Mediu britanicii au inlocuit fierul cu
aur, simbol al puritatii si al prosperitatii.
17. Unirea mainilor drepte Mana dreapta simbolizeaza putere, resurse si scop. Unirea mainilor
drepte a mirilor inseamna ca cei doi se pot baza unul pe celalalt si pe
resursele pe care fiecare le-a adus in casatorie. In plus, acest obicei
reprezinta uniunea a doua vieti intr-una singura.
18. De ce sta mireasa in stanga mirelui Mirele trebuie sa-si protejeze intotdeauna mireasa. De aceea, el o aseza
in partea stanga pentru a se folosi de sabia din mana dreapta impotriva
unui atac.
19. Sarutul Inca o traditie faimoasa si frumoasa deopotriva! Obiceiul sarutului
dateaza din Evul Mediu, insa la acea vreme avea o cu totul alta
semnificatie: el era "pecetea" incheierii unui acord. Chiar si in Roma
antica se pare ca se folosea in acest scop. Mai tarziu, obiciul s-a
transmis cu aceeasi semnificatie si la nunta, cand la sfarsitul
ceremoniei cei doi miri, sarutandu-se, pecetluiau juramintele facute.
20. Aruncarea cu grau si orez Aruncarea cu grau si orez reprezinta o traditie de nunta care, in ultima
vreme, pare sa fie inlocuita cu aruncarea de confetti multicolore la
iesirea din biserica si de la starea civila. Acest obicei isi are
originea intr-un stravechi ritual pagan care consta in aruncarea de
seminte/graunte peste tinerii casatoriti in ziua nuntii, seminte a caror
forta si mai ales fertilitate le-ar fi fost transmise prin acest gest
simbolic. Astfel, prin trasfer, nunta devine una binecuvantata si
fertila. Varianta confetiilor pierde din conotatiile ritului, efectul
vizual insa nu poate fi neglijat. In zilele noastre exista si varianta
aruncarii de petale de flori, gest al carui simbolism este supraincarcat
cu simbolismul florilor ale caror petale sunt alese. De asemenea,
gestul aruncarii "alunga spiritele rele" din calea mirelui si a miresei,
netezindu-le astfel drumul pe care au ales sa paseasca impreuna.
21. Spargerea paharului Un obicei evreiesc care reprezinta distrugerea templului din Ierusalim.
De cele mai multe ori, cuplurile pastreaza bucati din paharul spart la
nunta intr-o cutie.
22. Furatul miresei Poporul roman este un popor vesel si uneori pus pe sotii. Se presupune
ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii
glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. El este dator sa o
caute sau sa o rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu
lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se
considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va
plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele este cel care va
plati. De multe ori, spre hazul invitatilor, mirele este pus sa
indeplineasca anumite sarcini.
23. Mancarea si vinul Receptia reprezinta sarbatorirea oficiala a noului cuplu si se face de
regula printr-o petrecere cu mancare din belsug si cu bautura. Vinul
servit mesenilor simbolizeaza impartasirea vietii mirilor cu Dumnezeu.
24. Tortul de nunta Romanii aveau obiceiul ca la sfarsitul ceremoniei de casatorie sa rupa o
paine deasupra capului miresei, iar numarul firmiturilor indica cati
copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firmituri si le
pastrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, painea a fost
inlocuita cu prajituri si mai tarziu cu tortul miresei.
25. Aruncatul buchetului O alta traditie foarte cunoscuta! Mireasa se intoarce cu spatele la
grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul.
Fata care-l prinde este cea care se va marita prima. Unele traditii spun
ca se va marita in acelasi an.
26. Scosul voalului Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si
ii pune o esarfa sau un batic, simbolizand trecerea de la statutul de
fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune pe capul unei fete
necasatorite, de regula pe capul celei care a prins buchetul.
27. Trecerea peste prag cu mireasa in brate Din timpuri stravechi exista obiceiul ca mireasa sa intre pentru prima
oara in casa cea noua pe usa principala. Daca se impiedica sau punea
piciorul stang pe prag se credea ca va fi ghinionista. De aceea, s-a
format obiceiul ca mirele sa o treaca el insusi peste prag, pentru a se
asigura ca totul va fi bine.
28. Luna de miere Desi "luna de miere" se refera la o perioada de vacanta binemeritata si
mult asteptata de cuplu, sintagma nu are niste radacini tocmai placute
pentru mireasa mai ales. In vechime barbatii nu prea faceau curte
fetelor, iar cea mai simpla metoda de a avea o nevasta era de a o lua pe
sus. Pentru a prinde putere, el consuma un soi de bautura fermentata
intaritoare ce continea si miere. Dupa ce o aducea acasa, daca reusea sa
impiedice fuga miresei timp de un ciclu lunar, atunci casatoria era
considerata valida. Mireasa era silita sa bea din aceeasi bautura care
continea miere, pentru ca se credea ca are efect linistitor si ca o va
face docila.
Puncte : 2065
Puncte : 43
Subiect: Traditii de nunta 
Joi Aug 12, 2010 7:03 am
